Jumătate dintre ei cred în
aptitudini personale, comparate la nivel internaţional.
Absolvenţii sunt de părere
că este necesară punerea în practică a unor noi perspective referitoare la
problemele de diversitate.
Bucureşti, România/Hanovra, Germania, 5 octombrie 2011. Studenţii
români au înţeles mai bine acum decât în trecut ce înseamnă să trăiască şi să
muncească într-o societate globalizată: sunt mult mai orientaţi către pieţele
internaţionale, faţă de situaţia din 2009. Europa de Vest în general („cu
certitudine/foarte probabi”: 77,7 la sută), Elveţia („cu certitudine/foarte
probabi”: 63,6 la sută) şi Statele Unite ale Americii („cu certitudine/foarte
probabi”: 65,5 la sută) s-au clasat pe cele mai înalte poziţii. Procentul
studenţilor care s-ar putea imagina muncind în America de Sud s-a dublat („cu
certitudine/foarte probabi”: 2009: 15,3 la sută 2011: 31,9 la sută) iar numărul
celor care ar putea opta pentru China chiar s-a triplat („cu certitudine/foarte
probabi”: 2009: 7,5 la sută, 2011: 22,6 la sută).
Acestea sunt câteva dintre concluziile celui de-al patrulea
„Sondaj de opinie Continental” în rândul studenţilor din România, printre
viitori ingineri, cercetători şi economişti, dat publicităţii de către
furnizorul internaţional pentru industria automotive, miercuri la Bucureşti.
Pentru acest proiect, compania a colaborat cu TNS/Infratest, chestionând
aproximativ 1.000 de studenţi români. Întrebările s-au referit la opţiunile în
ceea ce priveşte cariera, (viitorul) loc de muncă, precum şi probleme legate de
viaţa universitară. Anul acesta, sondajul s-a axat pe probleme de diversitate,
mai exact vârstă, origine şi gen, în contextul scăderii pregătirii profesionale
şi a tendinţelor demografice.
„Fiind o companie globală din industria automotive Continental este
deosebit de interesată să observe tendinţele referitoare la pregătire şi
educaţie la nivel mondial. Importanţa ştiinţelor inginereşti continuă să
crească în toată lumea, iar Continental, ca furnizor de top pentru industria
auto, are nevoie de tinere elite în domeniul tehnic, care sunt hotărâte să
muncească pentru o perioadă de timp în afara graniţelor, pentru a-şi împărtăşi
cunoştinţele cu colegi din lumea întreagă”, a explicat Heinz-Gerhard Wente,
membru al Comitetului Director în cadrul Continental.
Atunci când li se propune „locul de muncă la care au visat”, în
cadrul „companiei preferate” în Europa de Vest, la momentul finalizării
studiile, 39,6 la sută dintre studeţi declară că ar accepta „cu certitudine”
sau „destul de probabil”. Dacă ar avea ocazia să obţină o slujbă bine plătită
în Europa de Vest aproape jumătate dintre ei (44,9 la sută) au răspuns că ar
alege acel loc de muncă „cu certitudine” sau „destul de probabil”, în schimbul
situaţiei de a nu avea un loc de muncă în România.
„Studenţii şi absolvenţii au o percepţie mai clară, mai matură
asupra pieţei muncii în contextul globalizării fiind mai bine orientaţi, mai
atraşi de munca în mediul privat şi de zone geografic mai îndepărtate
precum China sau America de Sud”, a subliniat Aurora Liiceanu, phiholog
renumit şi invitat de onoare în cadrul conferinţei. „ Acest lucru înseamnă atât
o adaptare mai pragmatică şi flexibilă, cât şi o viziune mai lucidă a
prezentului”.
În acelaşi timp, respondenţii au o viziune mai critică asupra perspectivelor
de carieră, decât în 2009. În vreme ce 29,0 la sută au fost „foarte
încrezători” şi 41,6 la sută „destul de încrezători” în 2009, rezultatele
acestei evaluări arată mai puţin optimism: doar 17,5 la sută s-au declarat
„foarte încrezători” şi 49,6 la sută „destul de încrezători”. Totuşi, în afară
de Germania („foarte/destul de încrezător”: femei: 53,7 la sută, bărbaţi: 71,1
la sută), respondenţii de sex masculin („foarte/destul de încrezător”: 68,7 la
sută) consideră că perspectivele lor sunt doar puţin mai bune decât cele ale
colegelor („foarte/destul de încrezător”: 65,2 la sută). Prin comparaţie, la
nivel internaţional, aproape jumătate dintre studenţi (46,8 la sută) au clasat
competitivitatea personală în găsirea unei slujbe atractive în industrie ca
fiind „(foarte) bună”. În acest sens, sunt la fel de optimişti precum
corespondenţii lor din Germania (53,3 la sută). În vreme ce în 2009
”posibilitatea de promovare în cadrul unui departament / unităţi” constituia
cariera pentru majoritatea absolvenţilor (46,7 la sută, în 2011: 35,5 la sută),
astăzi pentru majoritatea studenţilor (55,2 la sută) cariera înseamnă
„promovare în funcţii cu diferite responsabilităţi corporatiste”. (2009: 41,8
la sută).
Majoritatea studenţilor (57,5 la sută) consideră că promovarea
cooperării între echipe caracterizată de diversitate poate fi privită drept
motor al inovaţiei pentru afacere, deoarece sprijină diferite idei şi oferă
multiple perspective. Per total, în România, compatibilitatea dintre carieră şi
familie, în comparaţie cu alte ţări industrializate, este clasificată cu o
conotaţie negativă. 43,0 la sută dintre studenţi sunt de părere că aceasta este
mai slabă în România decât în alte ţări iar 23,4 la sută consideră ca este
chiar mult mai scăzută. Doar 14,5 la sută au o părere pozitivă referitor la
compatibilitatea dintre carieră şi familie, raportată în special la calificarea
angajatelor, rezultatele sunt similare: doar 10,8 la sută au clasat-o ca fiind
pozitivă. Compatibilitatea dintre carieră şi familie, raportându-ne în special
la grija pentru membrii bolnavi sau în vârstă ai familiei, care stau acasă,
este clasată chiar mai slab. 80,3% sunt de părere că aceasta este moderată
(35,9 la sută) sau mai scăzută (44,4 la sută) în România, decât în alte ţări
industrializate. Doar 7,3 la sută consideră că aceasta este mai bună.
„Prin intermediul rezultatelor acestui sondaj, studenţii trimit un
mesaj clar autorităţilor statului şi mediului de afaceri: abordează schimbările
de diversitate, găsesc şi oferă soluţii, îşi deschid noi perspective”,
consideră Wente. „În anii anteriori, Continental a mai răspuns la această
chestiune. Dorim să creştem atenţia tinerelor absolvente asupra perspectivelor
de carieră în cadrul unui furnizor de top din industria auto şi să le
îmbunătăţim sustenabil posibilităţile profesionale prin intermediul instruirilor
specializate”.
În vreme ce rolul industriei este privit ca fiind unul pozitiv
referitor la înfruntarea activă a provocărilor diversităţii, în ceea ce
priveşte specialiştii internaţionali (58,4 la sută) consideră contribuţia
industriei referitor la specializarea (ulterioară a) angajaţilor este mai
degrabă declarată (35,5 la sută da, 38,4 la sută nu). În ceea ce priveşte
promovarea compatibilităţii dintre carieră şi familie, 42,9 la sută oferă un
răspuns negativ. O evaluare mai critică este oferită pentru chestiunea
calificării (ulterioare a) angajaţilor seniori, care este clasată negativ de
către aproximativ jumătate dintre respondenţi (49,2 la sută).
Studenţii germani au evaluat la începutul acestui an atât
industria, cât şi activitatea statului. Studenţii români sunt la fel de critici
atunci când vine vorba de rolul statului.
Aproximativ un sfert dintre studenţi sunt de părere că statul se
confruntă activ cu provocarea diversităţii în termeni de specializări
internaţionale (25,5 la sută specializarea (ulterioară a) angajaţilor),
(18,9 la sută promovarea compatibilităţii dintre carieră şi familie), (17,3 la
sută şi instruirea angajaţilor seniori 12,7 la sută).
Motoarele unei compatibilităţi mai bune oferite de către state şi
de către industrie sunt „beneficiile financiare” şi „bonusurile”. Atunci când
sunt întrebaţi care beneficii din partea industriei ar putea întări
compatibilitatea dintre familie şi carieră, 48,9 la sută sunt de părere că
acestea sunt beneficiile financiare şi bonusurile. Alte sugestii sunt vacanţele
prelungite (16,0 la sută), flexibilitatea (15,8 la sută), un program de lucru
normal (11,6 la sută) şi un loc de muncă sigur (4,9 la sută). Referitor la
stat, primele răspunsuri prezintă aşteptări pentru salarii mai mari şi bonusuri
(34,0 la sută), mai multe vacanţe (13,8 la sută), un program flexibil (8,8 la
sută), locuri de muncă mai sigure (8,5 la sută) şi reducerea taxelor (8,1 la
sută).
„În privinţa angajatorilor - fie statul, fie cei din mediul de
afaceri - respondenţii dau dovadă de abilităţi de analiză mai profundă şi
nuanţată a aşteptărilor lor. Ei stabilesc similarităţi şi diferenţe la nivelul
acestor aşteptări comparând modul în care satisfacţia faţă de locul de muncă
contribuie la satisfacţia faţă de viaţă”, a comentat doamna Liiceanu.
Pe lângă creşterea compatibilităţii dintre familie şi carieră,
aproape două treimi (60,6 la sută dintre respondenţi consideră că
„specializarea continuă” oferă României o şansă pentru a deveni mai competitivă
la nivel internaţional şi permite celor specializaţi să muncească până la 65 de
ani. Aceasta reflectă tendinţele studenţilor germani. 43,5 la sută sunt de
părere că industria poate îmbunătăţi abilitatea muncitorilor cu aptitudini, pe
care angajatorii le caută cu interes, să continue munca până la 65 de ani (sau
mai mult) prin oferirea de bani mai mulţi şi beneficii financiare, 8,9 la sută
consideră că poate fi îmbunătăţită prin oferirea unor condiţii de muncă mai
bune. Asigurarea cursurilor de instruire profesională este esenţială pentru 8,7
la sută şi un program flexibil pentru 6,3% dintre studenţi. Referitor la
posibilile îmbunătăţiri, care ar putea veni din partea statului, următoarele
trei aspecte financiare sunt mai des utilizate: bani/salarii/bonusuri (30,2 la
sută), pensii mai mari (12,6 la sută) şi reducerea taxelor (6,6 la sută). Alte
sugestii sunt reducerea orelor de lucru (5,0 la sută) condiţii mai bune de
muncă (4,8 la sută) şi o asigurare de sănătate mai mare (4,7 la sută).
Sursa: Continental Romania
0 comentarii